luni, 9 martie 2009

Micile rautati..

Am sa incep acest prim post vorbind despre o intamplare aparent banala,la care am fost martor in metrou.La un moment dat s-a urcat o familie de tigani in metrou,la una dintre statii.
Erau doua femei,doi copii si un barbat,una din femei parea sa fie mama copiilor.Erau destul de decent imbracati si isi vedeau de treaba lor,se asezasera chiar in fata mea.Vorbeau in limba lor,alternand cu romana.Dupa cateva momente o batrana de langa mine i se adreseaza femeii:"Fericiti mai sunt copiii vostri,ca invata doua limbi nu una" pe un tot sarcastic.Femeia i-a raspuns "Multumim doamna" dar fara ironie,mai degraba pe un ton defensiv,neutru.A mai trecut putin timp si batrana s-a bagat iar in vorba:"Da tare neastamparati mai sunt copiii astia ai vostri,ce le place sa se joace" sau ceva de genul asta.Femeia nu i-a raspuns nimic.
In final,cand sa coboare toti,batrana striga dupa ei,pe un tot de-a dreptul inveninat:"Mai invatati-i si romaneste pe plozii vostri!","nu doar limba voastra spurcata" ar fi fost probabil completarea,dar se abtinuse.Tiganii nu i-au raspuns nimic si au plecat..Ce m-a frapat pe mine a fost dusmania din cuvintele batranei asteia,ura aia pe care a simtit nevoia sa o exteriorizeze in felul asta,o ura care nici nu stii de unde poate veni.Nu vreau sa tin o predica impotriva prejudecatilor rasiale si etnice,prejudecati de care avem parte si noi romanii din belsug,in alte tari din Occident.
Nu ma intereseaza aici neaparat problema sociala,raul extins la nivelul intregii societati ci raul ala din fiecare din noi,raul de la nivelul individului.Daca un om oarecare simte nevoia sa isi reverse ura asupra altor oameni,pe care nu ii cunoaste,probabil doar pentru ca asta ii produce placere,atunci avem o problema.Si cateodata lucrurile astea dor cel mai tare:micile rautati,raul marunt facut absolut gratuit,savarsit parca cu o bizara voluptate.Lasand la o parte prejudecatile de care era stapanita batrana,poate ca problema trece dincolo de asta.Daca nu ar fi fost tigani,ar fi fost altceva,poate si-ar fi indreptat ura spre cei care nu tin "dreapta credinta",nu respecta intocmai anumite ritualuri religioase,asa cum fac multe batrane ce se vor credincioase,sau ar fi fost orice altceva.
Problema e insasi ura asta,dusmania fata de oameni de langa tine,fara a-i cunoaste macar,deci fara a fi implicat vreun factor personal,razbunare,invidie,etc.Prejudecatile astea rodesc pentru ca au gasit solul prielnic,nu conteaza care din ele este pentru ca cele mai mari sanse sunt ca oricare ar cadea pe solul asta invariabil ar rodi.Orice rau mai mare,social,natinal,global cred ca isi are radacina aici,in raul individual,in raul care salasluieste in fiecare om in parte.Si de multe ori atacam prejudecatile,atacam raul exterior,de fapt doar o manifestare augmentata a unui rau latent,care zace in fiecare din noi mai mult sau mai putin,si care e greu de invins..

3 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. micile rautati...hihi..le vanez la altii le pictez la mine,dar lasand asta la o parte ma gandesc ca ele nu pot fii decat o alta latura a "omului"... latura care il trage inevitabil in jos...totodata iau in considerare ca in functie de rasa,religie sau nonconformism avem tot felul de sisteme de referinta in legatura cu ce e mare sau mic...asa ca se ridica intrebarea...exista mici rautati?...sau e doar negasire...frustrare...gol...

    RăspundețiȘtergere
  3. exista mari rautati, chiar..:P
    si mare gol..

    RăspundețiȘtergere